Craiova – Oraș candidat în 2021 pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

Principalele obiective turistice

Craiova de azi se află pe ruinele vechii aşezări geto-dacice, Pelendava, datând din perioada 400-350 î.e.n. Este una dintre localităţile româneşti care oferă imaginea tuturor straturilor istorice ale continuităţii. După unii cercetători, numele oraşului ar veni de la Craiul Ioniţă Caloian (1197-1207), fratele cel mic al voievozilor vlahi Petru şi Asan.

Craiova a fost primul oraş al ţării alimentat cu curent electric pe baza de motoare cu combustie internă. Printre domeniile în care personalităţi din Craiova şi-au manifestat iniţiativa şi dorinţa de implicare se numără şi cele ale vieţii juridice şi medicale.

Viaţă juridică a fost marcată de prestigioşi jurişti şi cărturari: Gheorghe Chiţu, Petre Chiţu, N. Romanescu, C.M. Ciocăzan precum şi de importante publicaţii juridice: Buletin judiciar, Justiţia Olteană, Cercul Juridic. Dintre personalităţile medicale al căror nume se leagă de Craiova, prin origine sau studii, amintim pe Dimitrie Gerota, Aurel Metzulescu, Victor Ciocîlteu, Ştefan Milcu şi alţii. Declarat municipiu în 1968, cu o populaţie de peste 300.000 de locuitori, oraşul Craiova a fost şi a rămas, până în zilele noastre, centrul spiritual al provinciei din dreapta Oltului polarizând viaţă cultural-ştiinţifică din această zonă.

Cu o populaţie de circa 420.000 de locuitori în zona metropolitană, este una dintre cele mai mari aglomerări urbane din România. Craiova se situează pe poziţia a doua, după Bucureşti, din perspectiva numărului de construcţii vechi: biserici, case şi palate boiereşti sau alte construcţii laice.

Teatrul Național

Teatrul Naţional “Marin Sorescu”, cunoscut anterior sub numele de Teatrul Naţional din Craiova, este o instituţie teatrală publică finanţată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu rol important în istoria Craiovei şi a teatrului românesc.

Înfiinţat în 1850, a devenit un adevărat reper în viaţă culturală a Craiovei. Teatrul “Marin Sorescu” este primul teatru din Europa de Est care a devenit membru al Convenţiei Teatrale Europene.

Festivalul Internaţional Shakespeare, o manifestare culturală complexă, definită de multitudinea evenimentelor culturale din cadrul acestuia: spectacole, proiecţii, lansări de carte, vernisaje de artă plastică şi de scenografie, este privit acum drept unul dintre marile festivaluri Shakespeare ale lumii. Dimensiunea ştiinţifică deosebit de importantă a Festivalului s-a manifestat prin sesiunile de shakespearologie, seminariile ştiinţifice şi atelierele de teatrologie, realizate în colaborare cu Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru. Cu acest prilej, este notabilă, la Craiova, prezenţa a unora dintre cei mai importanţi shakespearologi ai lumii: Stanley Wells, Paul Edmonson, Michael Dobson, Andrej Zurowski.

Muzeul de Artă (Palatul Jean Mihail)

Muzeul de Artă Judeţean din Craiova a fost înfiinţat în anul 1908, sub numele de Pinacoteca Alexandru şi Aristia Aman, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Muzeul este adăpostit într-un palat în stil baroc, construit în 1900 – 1907 şi inaugurat în 1909, considerat, astăzi, un monument de arhitectură. Donat statului în anul 1936, clădirea are şi o valoare memorială: în 1913, în acest palat a fost găzduit regele Carol I şi familia sa.

Unul din principalele puncte de interes ale muzeului este reprezentat de galeria care expune câteva din operele marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Lucrările expuse aici datează din prima perioada de creaţie a artistului, care a urmat Şcoală de Arte şi Meserii din Craiova.

Parcul Nicolae Romanescu

Parcul "Nicolae Romanescu", cel mai mare parc natural din estul Europei, se află pe locul doi în România ca întindere, după Herăstrău, cu o suprafaţă de aproximativ 90 de ha. Zonele împădurite şi aleile verzi îi conferă statutul de cea mai mare zonă verde urbană din România. Construcţia parcului a început în anul 1897 şi a fost inaugurat în 1903, în prezenţa Regelui Carol. Proiectul viitorului Parc Romanescu, dus la Expoziţia Internaţională de la Paris din anul 1900 de către Edouard Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur.

Parcul a fost realizat în stil romantic, o sinteză a arhitecturii şi picturii peisagere. Se regăsesc fragmente din tablourile impresioniştilor francezi din secolele XVII-XIX, cât şi ale pictorilor olandezi. Redont a dat dovadă de geniu la momentul întocmirii proiectului, venind cu idei foarte îndrăzneţe: au fost aclimatizate sute de specii de arbori care, în mod normal, nu cresc în condiţiile climatice ale României; a redesenat lacul, a proiectat podul suspendat, a proiectat castelul, a improvizat dealuri şi văi, drumuri, alei şi poteci care însumează peste 35 km lungime, totul fiind lucrat în cel mai mic amănunt. Castelul Fermecat a fost imaginat de mintea ingenioasă a lui Redont ca o îmbrăcăminte pentru imensele bazine de apă ce serveau la irigarea parcului. Tot la începutul secolului XX a fost construită şi Grădina zoologică. Lângă ea - debarcaderul, iar în apropierea acestora se găseşte chioşcul rotund al fanfarei, comandat la atelierele din Viena. Lângă acesta este teatrul de vară. La marginea de sud-est a parcului se găseşte cel mai mare hipodrom din ţară de la începutul secolului XX, întins pe o suprafaţă de 20 ha. Inaugurat în 1903, era folosit pentru curse de trap şi galop. După cel de-al doilea Război Mondial, partea din faţă a tribunei a fost transformată în teren pentru concursurile de sărituri peste obstacole.

English Park

English Park din Craiova, o adevărată oază de verdeaţă în centrul oraşului, a fost amenajat în perioada interbelică. El a făcut parte dintr-un proiect prin care s-a construit şi Casă Albă, primul bloc de locuinţe al Craiovei. English Park este o grădina în stil englezesc, opera arhitectului Constantin Iotzu. Aici se află o frumoasă fântână arteziană şi ronduri de flori ce încânta privirea.

Turistul aflat în parc are ocazia să admire în jur Casa Albă cu magazine cochete la parter, clădirea fostei Bănci de Scont şi Biserica Sf. Ilie, monument istoric, construită în anul 1720 de familia Oteteleşanu.

Grădina Botanică

Grădina Botanică Universitară din Craiova, înfiinţată în anul 1952 din iniţiativa şi sub îndrumarea prof. univ. Al. Buia, funcţionează în două locaţii, în Craiova (partea de sud-vest a oraşului) şi în localitatea Rânca.

Casele Băniei

Casele Băniei, cunoscute ca foste reşedinţe ale banilor, se menţin încă impunătoare, deşi au suferit multe transformări în cursul anilor. Casele Băniei, ridicate de Constantin Brâncoveanu în 1699 pe locul unei alte clădiri mai vechi care fusese reşedinţa bănească a lui Mihai Viteazul, reuneşte, astăzi, mai multe instituţii muzeale create şi dezvoltate de la începutul sec. al XIX-lea.

Casa Memorială Elena Farago

În centrul oraşului Craiova, în aceeaşi curte cu sediul central al Bibliotecii Judeţene "Alexandru şi Aristia Aman", se află casa în care a locuit poeta Elena Farago, unul din reprezentanţii străluciţi a literaturii române şi a vieţii culturale craiovene.

După preluarea conducerii fundaţiei, poeta s-a mutat în casa care putea "servi drept locuinţă pentru personalul aflat în serviciul bibliotecii şi al muzeului". Aici a trăit şi a creat până la sfârşitul vieţii sale. În casă memorială se păstrează cărţi, documente, fotografii, scrisori, mobilier şi alte obiecte care au aparţinut poetei şi familiei sale.

Fantana Basarabestilor (Fantana Popova)

Fântână Popova din localitatea Craiova există încă de la începutul secolului al XVII-lea, fapt atestat de un document din 1613. Cunoscută şi sub numele de "Fântâna Basarabeştilor", aceasta a fost refăcută în 1651 de către Matei Basarab, iar în a doua jumătate a secolului XVIII-lea de către Alexandru Ipsilanti.

Statuia Mihai Viteazul din Piaţa Prefecturii

De la înălţimea celor şapte metri ai săi, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul domină piaţa care îi poartă numele. Soclul pe care este aşezat voievodul unificator de neam şi ţară, este înalt de 4,7 metri şi a fost amplasat pe o platformă prevăzută cu trei rampe de acces. Platforma este decorată cu basoreliefuri, în care sunt redate secvenţe din luptele purtate de către voievodul Mihai Viteazul cu otomanii, precum şi momentele care marchează Unirea Moldovei şi a Transilvaniei cu Ţara Românească.

Sub stemă se află o inscripţie, având următorul text: „Mihai Viteazul, 1593-1601, Domnul Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei". Monumentul, inaugurat în anul 1967, este opera sculptorului Marius Butonoiu.

Muzeul Olteniei

Muzeul Olteniei este unul dintre cele mai cunoscute muzee ale oraşului. Înfiinţat în 1915, muzeul este organizat în 3 secţii: etnografie, istorie şi ştiinţele naturii. Dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde colecţii de numismatică şi arheologie precum şi diverse obiecte şi documente ce ilustrează principalele evenimente istorice ale acestor meleaguri. Muzeul a fost organizat pe baza donaţiilor făcute în 1908. În componenţa Muzeului se află următoarele secţii: Arheologie şi Istorie, Etnografie, Ştiinţele Naturii, Muzeul de Artă Craiova.

Centrul Istoric al Cetăţii Băniei

Centrul istoric – o bijuterie a Băniei. Cu o dimensiune de 23.230 metri pătraţi de spaţii publice urbane modernizate, 1.254 metri pătraţi de spaţii verzi, mobilier urban nou şi clădiri reabilitate, păstrând arhitectura originală a acestora, Centrul istoric al Craiovei este cel mai mare centru vechi din România.

“Fără îndoială, aveţi cu ce să vă mândriţi. Am recunoscut, cu multă plăcere, stilul brâncovenesc în arhitectura mai multor clădiri din oraş. A fost o surpriză plăcută, pentru că studiasem acest stil la Universitatea din Bruges. Brâncoveanu este o personalitate marcantă a regiunii şi cred că trebuie să mizaţi, pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, anume pe acest element care diferenţiază Craiova de alte zone. Oamenii trebuie să aibă acel sentiment de apartenenţă, de mândrie, de aceea este necesar să ne întoarcem la tradiţii. Orice oraş continuă să supravieţuiască, adaptându-se vremurilor, dar reinterpretând lucruri din trecut. Personal, consider că arhitectura oraşului constituie un punct forte pentru 2021. Ceea ce am încercat să facem în Bruges a fost să aducem oraşul în prezent, respectându-i trecutul şi istoria. Mă refer aici nu numai la arhitectură în plan general, ci şi în plan mai mic. La Craiova, există deja o bază. Faptul că s-a decis ca centrul să rămână pietonal, mi s-a părut o idee foarte bună, însă este necesar să existe o continuitate, o legătură cu restul oraşului. Infrastructura este foarte importantă. Mă gândesc, în primul rând, la locurile de parcare. Nici accesibilitatea nu trebuie neglijată, de aceea cred că transportul public poate fi îmbunătăţit. Craiova este un oraş cu o importanţă deosebită. Nu trebuie să uităm faptul că Europa este un continent în care coexistă ţări cu o istorie, economie şi culturi diferite. Oraşele contribuie la crearea identităţii fiecărui stat în parte, prin trecutul lor. Craiova este cel mai bun exemplu de cum poate fi reinterpretată istoria. Este, într-adevăr, o mare provocare, dar oportunităţile există şi la fel voinţa politică pentru a face lucruri importante cu acest oraş” - Werner Desimpelaere, arhitect urbanist, expert UNESCO.

Catedrale și Biserici

Catedrala Sfântul Dumitru, protectorul oraşului Craiova, care apare şi pe blazonul oraşului. Ridicată pe locul unei biserici mai vechi, ctitorită de boierii Craioveşti la sfârşitul secolului al XV-lea(1483) sau începutul secolului al XVI-lea, Biserica Domnească este considerată a fi opera lui Matei Basarab - după cele scrise în pisania din 1652. Catedrala actuală Sfântul Dumitru a fost ridicată în 1889 pe locul fostei biserici distruse de cutremurul din 1840 în vatra veche a oraşului, după planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy. Picturile interioare au fost realizate între anii 1907-1933. Fosta Biserica Domnească a devenit catedrală ortodoxă în 1940. Icoana Sfântului Dumitru a fost executată în mozaic veneţian. Patrimoniul metropolitan păstrează odoare valoroase, printre care se numără un vas bizantin datând din secolul al XV-lea - mărturie a continuităţii spirituale româneşti în acest spaţiu.

Biserica Madona Dudu, numită astfel după icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului care, conform legendei, ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul, este un adevărat loc de pelerinaj. Ridicată între anii 1750 - 1756, biserica a fost refăcută în 1844 după ce a fost distrusă de cutremurul din 1831. Picturile din interiorul bisericii poartă semnătura lui Gheorhe Tătărescu.